Search
joi 29 iunie 2017
  • :
  • :

Despre Roznov

ISTORIE

Sauca. Pentru a înţelege mai bine curgerea stăpânirii în Roznov trebuie să citim cu mare atenție documentele referitoare la satul Sauca (Seucăuți) și biserica din gura Cracăului, închinată mănăstirii Neamț.

Pornindu-se de la o localizare aproximativă a satului editorii colecţiei naţionale Documenta Romania Historica, care consideră că acest sat este „inclus în Roznov”, pe actualul teritoriu al satului Slobozia.

Prima menţiune despre Sauca o avem la 23 februarie 1438, când Ilie, domnul Moldovei, dăruiește mănăstirii Sfânta Înălţare de la Neamţ, un sat la gura Cracăului, anume Seucăuţi, unde este Samoil vătăman”[1].

La rândul său Ştefan voievod, anunţa la 11 martie 1446, printr-o carte domnească, faptul că întăreşte aceleiaşi mănăstiri satele primite danie de la domnii anteriori[2].

Satul Săucești de „la gura Cracăului” este amintit într-un act de la 22 august 1447[3], fiind era întărit de voievodul Petru al II-lea călugărilor Mănăstirii Neamţ. Ultima dată este amintit la 8 decembrie 1454[4].

De-abia în anul 1599 va fi menţionat ca silişte pe Cracău (unde a fost Samoilă vataman) a mănăstirii Neamţ. Satul s-a putut risipi din cauza vitregiilor vremii, aşa cum s-a întâmplat cu multe sate din Moldova. A doua ipoteză ar fi aceea că documentele referitoare la Sauca s-au pierdut. Noi opinăm că locuitorii au părăsit satul, acesta siliştindu-se.

Roznov. Prima atestare documentară a satului Roznov este din 18 aprilie 1576[5], când satul apare în proprietatea mănăstirii Bistrița. În acea zi Petru Şchiopul, în prezenţa marilor boieri din Divanul Domnesc, întărea Mănăstirii Bistriţa, „ocinele şi dedinele” ei drepte primite danie de-a lungul timpului de la Alexandru cel Bun, ctitorul mănăstirii, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.

La 1 iunie 1595 Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, întărea satul Roznov mănăstirii Bistrița[6].

Două decenii mai târziu, la 23 august 1616, Radu Mihnea, domnul Moldovei, întărea aceleiași mănăstiri satul Roznovul, pe Bistriţa, care este în ţinutul Neamţ, hotarul acestui sat împreunându-se cu hotarul satului Area[7]

Adevărații proprietari ai moșiei Roznov ies la iveală odată cu documentul din 22 ianuarie 1617. Singliticlitia, fiica lui Gavril logofăt, soţia vornicului Bilăi, împreună cu fiul ei, Ionaşcu, solicită domnului să judece pâra dintre ea şi călugării de la Bistriţa pentru moşia Roznov, susținând că au cumpărat satul de la Petru vodă (Petru Rareș). Călugării renunță la pretenții în urma procesului.

Cel mai complet act referitor la cele întâmplate cu Roznovul la începutul secolului al XVII-lea este catastiful marelui logofăt Dumitraşco Ştefan, scris la 20 aprilie 1627[8], care, ca   într-o cronică de familie povesteşte istoria satului primit de la mătuşa sa, vorniceasa Bilăi. Aşa cum reiese din cele spuse de logofăt, satul Roznov a fost cumpărat de vornicul Bilăi şi soţia sa, Singlitichia, mătuşa lui Dumitraşco, de la Petru vodă „pentru cinci sute de zloţi tătărăşti şi pentru opt ai buni”[9]. Domnul a putut să-l vândă deoarece satul era domnesc, ascultător de ocolul târgului Piatra[10]. Acest act este foarte important deoarece din textul lui aflăm că satul Roznov exista încă din vremea lui Petru Rareș (Petru vodă cel bătrân)!

Secolul al XVII-lea este cel mai zbuciumat din toată istoria existenţei Roznovului. Moşia a trecut „din mână în mână” după expresia timpului, adică a avut mai mulţi proprietari. Pentru stăpânirea ei s-au purtat procese peste procese, s-au adus martori în faţa domnului, a fost confiscată pentru „hiclenie” şi făcută danie pentru dreaptă credinţă, a fost schimbată cu alte sate etc. După ce a intrat sub stăpânirea logăfătului Dumitraşco Ştefan, apoi a fiului său, Gheorghe Ştefan, viitorul domn al Moldovei, satul este disputat de domnii Moldovei. De la 1700 Roznovul trece în stăpânirea Ruseteştilor.

Slobozia. Prima menţiune a satului apare sub transcrierea de Slobosia, în 1790, în „Topographische Beschreibung der fünf moldavischen Districten(Topografia celor 5 ţinuturi moldovene Suceava, Roman, Neamţ, Bacău şi Putna) a lui Otzellowitz, colaţionată parţial cu harta sa[11]. Aici se menţionează că satul Roznov pierde o parte din teritoriu, pe care se formează satul Slobozia.

Chintinici. Este sat aparţinător oraşului Roznov. Prima sa menţiune apare sub transcrierea de „Chintinici”, în anul 1835, în Harta rusă din 1835[12].

Bibliografie: Preot Vasile Iulian-Mihail, Roznovul în mărturii documentare–până la jumătatea veacului al XIX-lea (Piatra Neamţ, 2011, ISBN 978-606-8090-78-8).

https://www.yumpu.com/ro/document/view/16062271/roznovul-in-marturii-documentare

[1] DRH, A, Moldova, vol. I, p. 254-256, nr. 180.
[2] Ibidem, p. 377-378, nr. 266.
[3] Ibidem, p. 387-388, nr. 273.
[4] Ibidem, vol. II, întocmit de Leon Şimanschi în colaborare cu Georgeta Ignat şi Dumitru Agache, Bucureşti, 1976, p. 61, nr. 44.
[5] DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. III, p. 272-273, doc. 87.
[6] Ibidem, veacul XVI, vol. IV, Bucureşti, p. 125, nr. 156.
[7] Ibidem, veacul XVII, vol. IV, p. 29-30, nr. 43).
[8] DRH, A. Moldova, vol. XIX, editat de Haralambie Chircă, Bucureşti, 1969, p. 242 nr. 186.
[9] Ibidem, p. 211-216, nr. 168.
[10] DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. IV, p. 410, nr. 528.
[11]Tezaurul toponimic al României. Moldova, vol. I. Repertoriul istoric al unităţilor admnistrativ-teritoriale, 1772-1988, partea I1, A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), P-Z, coordonator Dragoş Moldovan, Bucureşti, 1991, p. 1080.
[12] Constantin C. Giurescu, Principatele române la începutul secolului XIX. Constatări istorico-geografice, economice şi statistice pe temeiul hărţii ruse din 1835, Bucureşti, 1957, pp. 253-254.

Descrierea fizică  a localitatii

Orasul Roznov din punct de vedere geografic este asezat in partea central-sudică a judetului Neamt, având coordonatele 46° 50′ 08″ latitudine nordica si 26° 30′ 42″ latitudine estica. Vatra satului este situată pe terasa de luncă de 1 – 2 m si terasa de versant de 5 – 15 m ale raului Bistrita. Teritoriul orasului Roznov ocupă o pozitie centrală in cadrul depresiunii subcarpatice Cracau- Bistrita, fiind situat in zona de confluentă a celor două râuri.
Orasul Roznov se invecineaza la NV -3 km. cu comuna Săvinesti, la NE – 5 km. cu comuna Dochia, la E – 15 km. cu comuna Mărgineni, la SE – 2 km. cu comuna Zănesti, la S – 5 km. cu comuna Borlesti si la SV – 3 km. cu comuna Piatra Soimului.

Formele de relief:

–    relief de tranzitie intre Carpatii Orientali de care este legat prin structura, si Podisul Moldovei cu care are legatura prin procesele de denudatie ( M. David , 1932 ). Pe teritoriul comunei formele predominante sunt cele acumulative, albiile majore ale raului Bistrita si paraului Cracau sunt bine dezvoltate; Orientarea diagonala a vaii Bistritei in cuprinsul depresiunei nu influenteaza in mod deosebit morfostructura acestei unitati geomorfologice.
–    altitudinea maximă este de 415 m (dealul Hugiu) iar cea minimă de 260 m (albia Bistritei).
–    Teritoriul comunei se afla in zona premontana a bazinului hidrografic al raului Bistrita , la o altitudine de circa 270 m. spre SV. , comuna se afla la poalele muntilor Gosman, respectiv dealurile Osoiu si Sovoaia, iar spre N-E.  se margineste cu dealul Cracaului si dealul Izvoarelor.
–    Apele : – reteaua hidrografică este formată din raul Bistrita  si afluentii săi : pârâul Cracău (pe stanga) si pârâul Iapa (pe dreapta );
Râul Bistrita curge pe teritoriul orasului pe o lungime de 3 km. , lătimea albiei minore fiind de aproximativ 100 m.  Intre bratele Bistritei , in zona comunei sunt peste 15 ostroave. Adâncimea apei la debite normale, variază intre 0,5 – 0,8 m. . Râul prezintă frecvente variatii de debite determinate de precipitatii atmosferice si excesul de apă din lacurile de acumulare din amonte. Cracăul se incadreză intre râurile cu suprafetele bazinale mari (400 km.) cu secare semipermanentă. Pe teritoriul comunei curge pe o lungime de 14 km. traversând satul Slobozia. Albia minora fiind de 10 m. , adâncimea 0,2 – 0,5 m. , producând inundatii frecvente primăvara  la aversele mari de ploaie, durata medie a unei viituri ajunge pană la 153 ore. Alimentarea râurilor de pe teritoriul comunei este de tip pluvial moderat, apele provenite din ploi si zăpezi  paticipând cu 30-40 %, iar apele subterane cu 10-35% . Durata apelor de suprafată este asigurat de râurile Bistrita , pâraiele Cracău si Iapa, precum si pâraiele cu scurgere temporară – Bahna, Bahnita, Groapa Lupului, Bândesti, Simeria, Papuc si Tudora. Luncile acestor cursuri de ape, supuse inundatiilor sunt ocupate de păşuni si fâneţe naturale. Din punct de vedere hidrochimic sunt bicarbonate , calcice si magneziene.

Date istorice

Prima mentiune documentara :
Ca asezare este mentionat pentru prima data intrun act din timpul lui Alexandru cel Bun, datat 08.04.1419 , asezare situata in “ Campul lui Dragos “ .
Imprejurarile in care a luat fiinta localitatea :
–    numele satului Roznov este mentionat pentru prima oara intr-un document din 18.04.1576 , prin care Petru Schiopul intareste manastirii Bistrita , dreptul de stapanire a mai multor sate , intre care si Roznovul .
Evenimete istorice mai importante :
–    primul document in care apare numele localitatii sub denumirea de Seucauti, dateaza din 23.02.1438, un sat domnesc  la gura Cracaului , unde insarcinat cu strangerea darilor era un anume Samoil, vataman.Deci Seucauti era un sat domnesc , destul de vechi chiar pe atunci, poate anterior intemeierii Statului Moldovei ( 1359 ) .
–    urmeaza alte patru documente ( 11.03. si 06.06..1446, 22.08.1447 si 08.12.1454) in care se reinnoieste privilegiul acordat prin actul mai sus mentionat.
–    La sfarsitul sec al XVI –lea , in doua documente 10.01.1599 si 17.08.1600, se aminteste despre o Siliste numita Seucauti , pe Cracau. Vechea vatra de sat se desfiintase  deci, pe locul ei, sau in imediata apropiere ridicandu-se o alta asezare care de peste 120 de ani era mentionata in documente sub numele de Roznov .Documentul din august 1600 a fost redactat la Alba Iulia de Mihai Viteazul , o dovada in plus a stapanirii efective a acestui voievod  in Moldova. Un alt act , din 20.07.1609, confirma prezenta ostilor lui Mihai Viteazul la Roznov, in 1600.
–    LA 23.08.1616, Radu Mihnea intareste Manastirii Bistrita , satul Roznov pe Bistrita, tinutul Neamt.
–    In sec. XVII, XVIII SI XIX , Roznovul apare in foarte multe documente, pastrand acest nume si in prezent . Pentru prima data numele localitatii Roznov apare intr-un material cartografic, sub denumirea de Roznou, pe  “ Harta Principatului Moldovei “ intocmita de Dimitrie Cantemir, intre anii 1715-1716 si tiparita in Olanda 1737 .
–    Pe harta lui F.C. de Bowr , tiparita la Amsterdam “ Carte de la Moldavie” 1769-1772 , apare sub transcrierea de Roznov .
–    Pe Harta Principatelor Unite 1864, in timpul domniei lui Al. Ioan Cuza .
–    Pe harta rusa tiparita in 1835, se afla inscris si numarul gospodariilor pentru fiecare localitate; Roznovul apare cu 140, Slobozia cu 210 si Chintinici cu 57 gospodarii .
–    Satul si mosia Roznov au apartinut timp de secole unor mari proprietari cu functii importante pe langa curtea domneasca:
–    parcalabului Ionascu Bilai;
–    marelui spatar Neculai Racovita
–    vistiernicului Iordachi Ruset ;
In a adoua jumatate a sec. al XVII –lea , Roznovul intra in stapanirea familiei Ruset , care si-a adaugat numele “ Roznovanu” , de la denumirea satului si a mosiei.
Primul mosier din aceasta familie, Iordachi Ruset, a transmis proprietatea urmasilor care au continuat transmiterea mostenirii din generatie in generatie. Ultimul proprietar din familia Roznovanu , a fost colonelul Gheorghe Ruset , prefect al judetului Neamt la sfarsitul sec. al XIX –lea. Doi dintre membrii acestei familii, Anton si Iordachi Ruset, au domnit in Moldova perioade scurte de timp. Familia Ruset era inrudita prin alianta cu Dimitrie Cantemir , in amintirea caruia ,Gheorghe Ruset Roznovanu, a construit biserica in stil slavon- bizantin din localitate ( 1884-1892) , pe locul unei vechi ctitorii din 1759, a paharnicului Nicolae Ruset. Dupa stingerea familiei Ruset , satul trece in stapanirea unui bogatas grec, Hector Economus, fost arendas al mosiei.
Agricultura a constituit o ocupatie straveche pe teritoriul de la confluenta Cracaului cu Bistrita – ca si in intreaga depresiune subcarpatica bazata pe cultura plantelor si pe cresterea animalelor. In 1899 in localitatea Roznov se inregistrau 2121 vite mari, 3950 de oi, 442 de cai si 289 de porci ( G. Lahovari si col. – 1902) .
După stingerea familiei Ruset, satul trece în stăpânirea unui bogătaş grec, Hector Economus, fost arendaş al moşiei.
Ca obiective ce merită a fi vizitate, menţionăm Biserica „Sf. Nicolae”, situată în mijlocul unui parc dendrologic.
Cele mai importante activităţi ale economiei locale se desfăşoară în domeniile de prelucrare a lemnului, comerţ, confecţii, producţie de mobilier, prestări servicii.

Intr-o societate in permanenta schimbare, am devenit dependenti de accesul si schimbul rapid de informatii. Astfel, comunicarea s-a transformat intr-un domeniu din ce in ce mai complex si mai dinamic. Canalele traditionale de comunicare (TV, radio, presa) sunt concurate de suporturile electronice, care au la baza internetul. Acesta reprezinta un mediu de informare, comunicare si instruire foarte activ si la moda in toata lumea. Internetul poate fi privit ca facand parte din procesul de globalizare, devenind astfel indispensabil pentru utilizatori. De la ştiri de ultima ora, telefonie on-line, forumuri de discuţii pe diverse teme, magazine, cursuri la distanta, biblioteci, toate pot fi accesate on-line.

        In orasul Roznov s-a inagurat proiectul „Roznov – oraş wireless”, sub deviza „Internet gratuit pentru locuitorii şi vizitatorii localităţii noastre”.”Pe lângă atâtea aplicaţii utile pe care le poţi  dezvolta cu această tehnologie,am dorit să ofer internet gratuit tinerilor acestui oraş”, a declarat primarul Ionel Ciubotaru.

        Echipamentul WI-FI  permite conectarea cu echipamente de abonat (CPE) şi la distanţe de 5 km, chiar fără vizibilitate directă şi până la 20 km cu vizibilitate directă.Suportul tehnic şi echipamentele au fost asigurate de SC Holding Bit Telecom SRL, sub îndrumarea inginerului Liviu Moscu.